Insolația

Perioada verii, în care temperaturile maxime ating sau depășesc pragul de 35°C în cursul zilei, necesită o atenție sporită din partea populației pentru a se proteja de razele directe ale soarelui în intervalul de timp în care se înregistrează cele mai mari temperaturi, respectiv 12:00 – 18:00. Urgențele medicale datorate căldurii (urgențele caniculare) sunt bolile asociate temperaturii crescute a mediului ambiant. Acestea pot fi minore sau pot fi fatale pentru sănătatea/viața individului. Bolile induse de căldură pot fi evitate prin educaţie publică şi măsuri preventive.

Una dintre cele mai periculoase afecțiuni cauzate de expunerea la soare este insolația. Insolaţia este o formă a hipertermiei și se produce după acţiunea îndelungată şi intensă a radiaţiilor calorice solare, mai ales la nivelul capului. Se produce o vasodilataţie intensă la nivelul vaselor cerebrale meningene cu formarea edemului cerebral. Debutul este brusc (la 4-6 ore după expunere la soare). Unele din simptome caracteristice includ: tegumentele calde, roşii, transpirație profuză (abundentă), temperatura corporală peste 38°C, dureri de cap, oboseală  extremă, epuizare, somnolenţă, confuzie, stupoare, comă, fotofobie, psihoze, hlucinaţii, contracţii musculare, convulsii, hipotonie musculară, greață, vomă, diaree, frecvența accelerată a respirației până la senzația de lipsă acută de aier, palpitaţii, ritm cardiac accelerat și/sau aritmic, scăderea tensiunii arteriale până la colaps sau șoc, tulburări de coagulare a sângelui etc…

Factorii de risc ai insolaţiei: Aflarea de lungă durată sub razele solare pe timp de arşiţă. Temperatura înaltă a mediului este combinată cu umiditate crescută. Aflarea într-o încăpere închisă. Efortul fizic intensiv într-un mediu cald sau fierbinte. Unele afecțiuni precum obezitatea, diabetul zaharat, hipotensiunea, bolile cardiovasculare, malnutriția, hipertiroidismul, cresc riscul unei persoane de a face insolație, pentru că fac dificilă capacitatea corpului de a regla căldura organismului. Sunt mai afectați vârstnicii, pentru că majoritatea dintre aceștia suferă de cel puțin una dintre aceste boli sau iau anumite tratamente medicamentoase, care inhibă activitatea glandelor sudoripare cu rol termoreglator. De asemenea, copiii sub doi ani sunt mai receptivi la bolile cauzate de caniculă, deoarece nu-și pot regla temperatura corpului la fel de eficient ca și copii mai mari sau adulții.

În funcție de gradul de severitate, insolația se clasifică în trei grade:

  1. Gradul I se prezintă prin oboseală, somnolență, vertij, cefalee, greață.
  2. Gradul II se prezintă prin cefalee pronunțată, greață, vomă, necoordonarea mișcărilor, somnolență, posibil lipotemie, transpirații calde, hipertermie (38-40°C).
  3. Gradul III (șocul caloric) se prezintă prin delir, halucinații, sincopă, tahipnee, respirație superficială, tahicardie sau aritmie cardiacă, hipotensiune arterială severă, tegumente palide, transpirații calde, risc crescut de stop respirator.

În cazul insolației de gradul întâi, nu este necesară intervenția sau tratament medical. Se recomandă scoaterea victimei din mediul încâlzit și transferarea într-o cameră răcoroasă și bine ventilată, stropirea cu apă rece (6-15°C), răcirea externă cu ajutorul curenților de aier rece (poziționarea ventilatorului în apropierea pacientului, deschiderea ferestrelor etc…), administrarea de băuturi reci. De asemenea, pentru recuperarea pacientului va fi necesară o perioadă de odihnă de 24h, evitarea activitățile fizice intense, a băuturilor alcoolice sau a celor care conțin cofeină și înlocuirea fluidelor pierdute printr-o rehidratare corespunzătoare.

În cazul insolației de gradul II și III, trebuie solicitat ajutor medical de urgență și urmat un tratament medical cât mai curând posibil. Primul ajutor medical constă în aducerea persoanei afectate într-un mediu răcoros și ventilat, temperatura camerei 20-22°C (mai eles pentru copii). Obiectivul principal al tratamentului este scăderea rapidă a temperaturii interne sub valoare de 40°C şi este realizată prin metodele de răcire fizică: Răcirea prin evaporare se realizează prin poziţionarea ventilatorului în apropierea pacientului complet dezbrăcat şi pulverizarea acestuia cu apă călduţă. Dacă este posibil aplicarea unor pungi cu gheață pe ceafă şi pe traectul axelor vasculare, adică la nivelul gâtului, axilelor (subsuoară) şi zonelor inghinale. Dacă apare șocul termic, pacientul trebuie să fie supravegheat permanent pentru a nu i se bloca căile respiratorii. În caz de sincopă și vomă pacientul va fi plasat în poziţia laterală de siguranţă, adică pe o parte,  pentru a permite scurgerea lichidului de vomă și evitarea aspirației maselor vomitive. Antipireticele (aspirină şi paracetamol) nu sunt eficiente în scăderea temperaturii şi pot fi dăunătoare pacientului.

Măsuri pentru a ne proteja de radiația solară:

  • Se va evita, pe cât posibil, expunerea la razele directe ale soarelui în intervalul 12:00-18:00.
  • Se va proteja capul cu o pălărie cu boruri largi, iar corpul cu haine din fibre naturale și care să fie destul de largi pentru a permite circulația aerului și evaporarea transpirației.
  • Se va consuma multă apă plată, apă minerală, precum și sucuri naturale pentru a rehidrata și remineraliza organismul.
  • Se vor face dușuri reci.
  • Munca fizică sau exercițiile fizice se vor face sau dimineața, sau seara, atunci când timpul este mai răcoros.
  • Pentru evitarea combustiilor (arsurilor) de piele se pot folosi produse cosmetice (unguente, spray-uri…) cu acțiune de protecție contra radiației ultraviolete.

Vă dorim să fiți sănătoși și să vă păziți de soare în perioada caniculară.