Modul de acțiune în cazul unui segment amputat

Găsirea și conservarea segmentului amputat sunt obligatorii pentru
cei aflați în imediata apropiere a accidentatului și ține de nivelul de educație.
Este important ca nu numai lumea medicală să cunoască
posibilitățile tehnice reale de replantare a unei mâini sau a unui deget amputat, ci întreaga populație, pentru ca fiecare cetățean să ia o atitudine corectă atât față de accidentat (prin acordarea primului ajutor), cât și față de segmentul amputat.

I. Măsuri ce trebuie luate de către orice persoană prezentă la locul

accidentului:

  Căutarea imediată și găsirea segmentului amputat;

 Introducerea ­ așa cum se află ­ într­-o pungă de material plastic,

de preferință nouă (considerată de mulți a fi nepoluată

microbian în interior) sau utilizată, dar obligatoriu curată și

neperforată, care se leagă etanș la gură. Etanșeitatea acestei

pungi care conține segmentul amputat este foarte importantă

deoarece ea va fi introdusa într­-o suspensie de apa (2/3) și gheață

(1/3) cât de repede posibil, în scopul refrigerării țesuturilor. Lipsa

de etanșeitate a sacului de plastic va permite ajungerea lichidului de

refrigerare în contact cu țesuturile segmentului amputat, ceea ce va duce

la macerarea tegumentului, contaminarea țesuturilor și edematierea

structurilor perivasculare;

    Evitarea introducerii segmentului amputat în alcool sanitar sau în

diverse solutii antiseptice ­ – replantarea este compromisă datorită

leziunilor toxice ale intimei vasculare.

   Predarea segmentului amputat echipajului medical ajuns la locul

accidentului, iar în cazul în care răcirea controlată nu este

posibilă, sau nu este posibilă intervenția unui echipaj medical, este

de preferat ca segmentul amputat să fie transportat cât mai rapid,

uscat, netoaletizat, chiar și la temperatura ambiantă, către cel mai

apropiat spital.

   Necesitatea refrigerarii segmentului amputat este o chestiune

fundamentală, care ține de fiziopatologia țesuturilor aflate în ischemie acută

pentru care rata degradărilor tisulare este direct proporțională cu temperatura

mediului ambiant. La o temperatură normală, rata degradărilor tisulare în

țesuturile ischemiate va fi cu mult mai mare decât în țesuturile menținute la o

temperatură de +4 grade Celsius (limita de supraviețuire biologică celulară),

temperatura la care rata degradărilor tisulare este aproape nulă.

   Timpul de ischemie acută a segmentului amputat din momentul producerii accidentului va avea două componente:

  • timpul de ischemie la cald
  • timpul de ischemie la rece.

Cu cât timpul de ischemie la cald va fi mai scurt, cu atât rata

degradărilor tisulare va fi mai mică, iar șansa de reușită a replantării va fi mai mare.

Daca timpul de ischemie la cald (fără refrigerarea segmentului amputat)

este dominant, reușita replantarii și chiar indicația acesteia devin discutabile,

motiv pentru care insistăm asupra refrigerării segmentului amputat și a modului

în care aceasta este făcută.

 Conservarea segmentului în mediu umed duce la macerarea

tegumentului și a bonturilor vasculare, ceea ce contraindică irevocabil replantarea.

  •    Temperatura optima de păstrare a amputatului este 40 C;
  •    Timpul de ischemie acceptat pentru segmentele mari până la 6 ore;
  •    Timpul de ischemie pentru segmentele mici (degete) nu trebuie să depășească 24h .

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.